Uniunea Elenă din România
Sărbătoarea "Sfinţii Trei Ierarhi", 30 ianuarie

 
Seară Nikos Kazantzakis la Libraria Humanitas de la Cişmigiu, miercuri 28 ianuarie 2015

 

   Miercuri, 28 ianuarie, ora 19, va asteptam la Libraria Humanitas de la Cismigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) alaturi de Excelenta Sa domnul Nikolaos Karalekas, consulul Republicii Elene in Romania, Elena Lazar, editor si traducator, conf. univ.dr. Tudor Dinu si Elisabeta Lasconi, critic literar, pentru o seara dedicata scriitorului grec Nikos Kazantzakis si romanului Capitanul Mihalis. Libertate sau Moarte, recent aparut la Editura Humanitas Fiction. Intalnirea va fi moderata de Denisa Comanescu, director general Humanitas Fiction.

   „Cand am inceput, acum, la batranete, sa scriu Capitanul Mihalis, scopul meu ascuns a fost acesta: sa salvez, imbracand-o in cuvinte, privelistea lumii asa cum au creat-o ochii mei de copil. Si cand spun privelistea lumii vreau sa spun privelistea Cretei. (Nikos Kazantzakis)

   Alaturi de Viata si peripetiile lui Alexis Zorbas, Hristos rastignit din nou si Ultima ispita a lui Hristos, Capitanul Mihalis. Libertate sau Moarte ramane una dintre cele mai cunoscute opere ale scriitorului cretan. In 1889, in satul-fortareata Megalo Kastro (astazi Iraklion, orasul natal al lui Kazantzakis), viata comunitatii – furnicar pitoresc si pestrit de greci si turci traind laolalta, zdruncinat la rastimpuri de cutremure de pamant si leganat, in rest, de valurile marii si de briza – este ritmata de inclestarile violente dintre rezistenta antiotomana (cetele neinfricatilor „capitani“ crestini – capetenii ale comunitatilor cretane) si turcii mereu pusi pe macel si distrugeri.

  Se perinda pe scena romanului marinari, negustori, proprietari de pravalii si taverne, preoti si calugari, clopotari, invatatori, doctori, batrani capitani veterani, copii care se pregatesc sa ajunga si ei barbati de arme neinfricati, gospodine, smintiti si caraghiosi ai satului, bei, cadane si pasale. Iar dintre figurile brave de palicari, cea al carei crez si strigat de bataie, „Libertate sau Moarte!“, rasuna aprig este a capitanului Mihalis (posibila intruchipare a tatalui scriitorului, Mihalis Kazantzakis) – erou asemenea celor din Grecia epopeilor homerice.

   „Capitanul Mihalis este lumea intreaga. Este scris din inima, din spirit, din suflet, din rarunchi, cu forta si cu umor patrunzator. Este o lucrare de Maestru.“ (Saturday Review)

  Nikos Kazantzakis (1883–1957) s-a nascut la Iraklion, in insula Creta, unde a fost si inmormantat. intre 1902 si 1906 a urmat dreptul la Universitatea din Atena, apoi, timp de doi ani, si-a continuat studiile la Paris, unde a audiat cursurile filozofului Henri Bergson. S-a bucurat de celebritate ca nici un alt autor grec, detinand recordul de traduceri: in peste 100 de tari. A fost nominalizat in mai multe randuri la Premiul Nobel. A primit, in 1956, la Viena, Premiul pentru Pace.In jumatatea de secol daruita literaturii, a fost creatorul unei opere de dimensiuni impresionante: poezie (Odiseea. O continuare moderna, 1938, contine 33 333 de versuri), proza – Viata si peripetiile lui Alexis Zorbas (1946), Hristos rastignit din nou (1948; Humanitas Fiction, 2008), Ultima ispita a lui Hristos (1955; Humanitas Fiction, 2011), Capitan Mihalis (1953) –, dramaturgie, lucrari de memorialistica – intre care volumul autobiografic Raport catre El Greco (1961; Humanitas Fiction, 2012), Jurnal de calatorie: Italia, Egipt, Sinai, Ierusalim, Cipru, Moreea (19261927; Humanitas, 2013) –, eseuri si traduceri (Divina Comedie, Iliada, Odiseea etc.).

 
DEMIS ROUSSOS – GRECUL CU VOCE DE AUR NE-A PĂRĂSIT!
 
Program Biserica Greacă, luna februarie 2015

 
156 de ani de la Mica Unire, 1859-2015!

 

 

  

 

HORA UNIRII

de Vasile Alecsandri

 

Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Sa-nvârtim hora frăției
Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!
Piară dușmănia-n țară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori și omenie!

Măi muntene, măi vecine
Vino să te prinzi cu mine
Și la viață cu unire
Și la moarte cu-nfrățire!

Unde-i unul nu-i putere
La nevoi și la durere
Unde-s doi puterea crește
Și dușmanul nu sporește!

Amândoi suntem de-o mamă
De-o făptură și de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină
Ca doi ochi într-o lumină.

Amândoi avem un nume,
Amândoi o soarta-n lume.
Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,
În noi doi un suflet bate!

Vin' la Milcov cu grăbire
Să-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

Și să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frățească
Pe câmpia românească!

 

24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române (Mica Unire).

   Gheorghe I. Brătianu: “Se poate afirma cu hotărâre că domnitorul de la 1859 n-a fost numai alesul unei fericite întâmplări, dar că l-a călăuzit într-adevăr o idee politică superioară şi că a dat scurtei sale cârmuiri un ţel mai înalt, văzând dincolo de greutăţile fără seamăn şi de luptele aprige ale timpului său, un ideal mai depărtat al neamului său.”

 

   În august 1848, în „Dorinţele partidei naţionale din Moldova”, M. Kogălniceanu propunea Unirea Moldovei cu Muntenia, „o Unire care este dictată atît de vederat prin aceeaşi origine, limbă, obiceiuri şi interese”. El spunea: „…Pe lîngă toate aceste radicale instituţii, singurele cari ne pot regenera Patria, apoi partida naţională mai propune una, ca cunună tuturor, ca cheia boltei, fără care s-ar prăbuşi tot edificiul naţional; aceasta este Unirea Moldovei cu Ţara Românească, Unire dorită de veacuri de toţi românii cei mai însemnaţi ai amînduror Principatelor, o Unire pe care, după spiritul timpurilor, cu armele în mînă au vroit să o săvîrşească Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, carele şi ajunsese a se intitula: Cu mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Româneşti, al Moldovei şi al Ardealului”.

   În ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales şi domn al Ţării Româneşti. Alegerea sa a produs în întreaga ţară o puternică explozie de entuziasm. Situaţia nou creată în cele două principate urma să facă obiectul discuţiilor Conferinţei Internaţionale de la Paris. Încă din aprilie 1859 Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere. Poarta şi Austria au recunoscut în septembrie 1859, dar numai pe timpul domniei lui Cuza.

Theodor Aman - „Hora Unirii la Craiova”

 

   Focşanii – oraş prin excelenţă negustoresc – a trait cu intensitate frământările politice de la jumatatea veacului al XIX-lea. La acea epocă, focşanenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului, semnalând gradul de continua intensificare a dorinţei de unitate a românilor. Despărţit în două – Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteni – de un braţ al Milcovului, oraşul întruchipa, în acea vreme, situaţia celor doua ţări vecine şi surori. Desfiinţarea hotarului de la Focşani echivala cu Unirea celor doua Principate şi crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român.

     

  

 

   Entuziasmaţi de victoria obţinută de confraţii unionişti moldoveni, deputaţii munteni din Adunarea Electivă dau votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiasi Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenţiei de la Paris, dorinţa naţiunii române. În ziua de 5 februarie 1859, domnitorul Cuza a fost oaspetele oraşului Focşani. Mii de oameni i-au ieşit în cale în drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. În cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia sa treacă şi, în faţa curţii boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, impodobite cu verdeaţa şi infăşurate în pânză tricoloră.

   Sute de felinare (850), improvizate în grabă, 150 ceaune şi 650 ulcele de tuci cu smoală, pacură (s-au consumat 30 vedre) şi seu (60 ocale) erau aşezate pe uliţe, pentru a se aprinde şi a lumina feeric oraşul. S-au mai ridicat în oraş, mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad şi pe care ardeau lumânări şi felinare. După condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei şi 32 parale, din care numai pentru artificii 1354 lei şi 20 parale. Mai în toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au împodobit porţile cu verdeaţă şi la ferestre, toata noaptea au ars lumânările bucuriei obşteşti. “La apariţia Domnului, lumea a isbucnit în urale, două muzici miliare, una din Iaşi şi alta din Bucureşti, precum şi tarafe de lăutari, cântau Hora Unirii şi un imn al vremii ‘Timpuri de Marire’. Valuri de flori s-au revărsat în calea Domnului, care s-a scoborât din diligenţă”. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de straja la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus ca sunt fraţi şi i-a pus să se îmbrăţişeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui şi să comunice comandirilor că de azi înainte şi pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focşani. De aici, însoţit de notabilitaţile oraşului şi de mulţimea de oameni, Cuza a mers până în centrul oraşului, unde au jucat cu toţii Hora Unirii. Noaptea, Domnitorul a fost găzduit de boierii Dăscăleşti, unde a doua zi a primit în audienţă multă lume, se zice şi pe Moş Ion Roată.

   La 11 decembrie 1861 a fost dată de domnitor proclamaţia prin care făcea cunoscut întregii naţiuni ca: "Unirea este îndeplinită. Naţionalitatea Română este întemeiată. Acest fapt mareţ, dorit la generaţiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldura de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante şi s-a înscris în datinile Naţiunilor. Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu ţara, a fost cu noi. El a întărit silinţele noastre prin înţelepciunea poporului şi a condus Naţiunea către un falnic viitor. În zilele de 5 si 24 Ianuarie aţi depus toată a voastră încredere în Alesul naţiei, aţi întrunit speranţele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru va da astazi o singură Românie. Vă iubiţi Patria, veţi şti a o întări. Să trăiască România!"

 

 

 

 
15 IANUARIE 2015 – ZIUA CULTURII NAŢIONALE

 

*****************************************************************************************************

www.centrul-cultural-pitesti.ro

www.max-media.ro/ziua-culturii-romane-sarbatorita-si-la-ploiesti.html

 

 
Conferinţa prof. Mihai Sorin Radulescu

 
Tăierea Vasilopitei la Biserica Greacă din Bucureşti

 

  

        Pr. Ioan Moldoveanu

 
La mulţi ani de Sfântul Ion, 7 ianuarie!

 
Botezul Domnului, 6 ianuarie.

 
2% DIN IMPOZITUL PE VENIT

 

  La fel ca in anii trecuti, Codul Fiscal pune la dispozitia contribuabililor mecanismul de redirectionare a 2% din impozitul pe venit datorat pentru anul 2014, catre o entitate non profit. Conform Ministerului Finantelor Publice, modalitatea de implementare a prevederii este similara, contribuabilul trebuind sa completeze formularul 230 (pentru veniturile proveniind din salarii) sau 200 (pentru venituri din alte surse) si sa le depuna la administratia financiara de care apartin pana la data de 25 mai 2015.

 

 DECLARAŢIA 230


 

DECLARAŢIA 200

 

 

 

 
Program Biserica Greacă, luna ianuarie 2015

 

ΚΑΘΕ ΚΥΡΙΑΚΗ ΤΕΛΕΙΤΑΙ Ο ΟΡΘΡΟΣ ΚΑΙ Η ΘΕΙΑ ΛΕΙΤΟΥΡΓΙΑ, ΕΝΑΡΞΗ 900 Η ΩΡΑ.


Γιορτές:
    1 ΙΑΝΟΥΑΡΙΟΥ – Η Περιτομή του Κυρίου ημών; του Αγ. Βασσιλείου του Μέγα (δοξολογία για το νέο έτος)
    6 ΙΑΝΟΥΑΡΙΟΥ – Η Επιφανεία (μετά από τη Θεία Λειτουργία γίνεται ο Μέγας Αγιασμός, γύρω στις 1030-1045)
   30 ΙΑΝΟΥΑΡΙΟΥ – Των Τριών Ιεραρχών (η ακολουθία γίνεται στο ελληνικό Σχολείο
)



ÎN FIECARE DUMINICĂ ŞI SĂRBĂTOARE SE SĂVÂRŞESC UTRENIA ŞI SF. LITURGHIE CU ÎNCEPERE DE LA ORA 900


Sărbători:
    1 IANUARIE – Tăierea împrejur şi Sf. Vasile cel Mare (Te Deum de Anul Nou)
    6 IANUARIE – Boboteaza (Sfinţirea mare a apei, în jurul orei 1030-1045)
    30 IANUARIE – Sf. Trei Ierarhi (slujbă la Școala greacă)


ΚΑΛΗ ΧΡΟΝΙΑ!/LA MULTI ANI!
Ο Θεός να σας χαρίζει σε όλους πλούσια την ευλογία Του!
Πρ. Ιωάννης / Preotul Ioan Moldoveanu

 
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL ŞTEFAN!

 

 
Mesajul domnului Karolos Papoulias, preşedintele Republicii Elene, cu ocazia Sărbătorilor de Crăciun şi An Nou

 

 

 
PROGAMUL LITURGIC AL SĂRBĂTORILOR CRĂCIUNULUI ŞI ANULUI NOU 2014 – 2015, Biserica greacă din Bucureşti

 
La mulţi ani! Ευχές!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
18 decembrie - ZIUA MINORITĂŢILOR NAŢIONALE

 
Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale cu privire la profesorii greci detaşaţi, 2014-2015

 
FESTIVALUL "ALFABETUL CONVIEŢUIRII", ediţia a II-a, 9 decembrie 2014

 
Ceremonii de depuneri de coroane – 1 DECEMBRIE – ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

  Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a României – 1 decembrie 1918, domnul Dragoş Gabriel Zisopol, în calitate de reprezentant al Camerei Deputaţilor a participat  la depunerea de coroane de la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I. În aceeaşi zi, împreună cu o parte din membrii Comunităţii Elene Prahova, depune o coroană de flori la monumentul lui Mihai Viteazul din oraşul Ploieşti.

http://www.romaniatv.net/media_250738_ziua-nationala-a-romaniei-eroii-necunoscuti-omagiati-primii-de-1 decembrie_187132.html#media

 

  

     


 

 
Lucrările Comisiei CMN dedicate Zilei Naţionale a României 1 decembrie 1918

 

   La iniţiativ UNIUNII ELENE DIN ROMÂNIA, membrii Comisiei pentru Cultură, Culte și Mass-Media din cadrul Consiliului Minorităților Naționale s-au întâlnit în data de 27 noiembrie 2014 într-o ședință care a avut ca temă sărbătorirea Zilei Naționale a României, 1 decembrie 1918.

   Dintre personalităţile care au ţinut să marcheze importanţa Zilei naţionale de 1 decembrie 1918 şi implicarea minorităţilor naţionale la actul marii Uniri au fost doamna subsecretar de stat Christiane Gertrud Cosmatu – Forumul Democrat Germanilor din România, domnul subsecretar de stat Amet Aledin – Comunitatea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România şi domnul deputat Dragoș Zisopol – Uniunea Elenă din România.
   O prelegere foarte interesantă a fost susţinută de invitatul special al evenimentului, doamna prof. univ. dr. Georgeta Filitti, care a creionat tabloul participării României în Primul Război Mondial și a reliefat premisele înfăptuirii Marii Uniri.

 

 

 

 

 

   

 

 
Sărbătorirea Zilei Naţionale a României la Uniunea Elenă, 28 noiembrie 2014

 

   Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a României – 1 decembrie 1918,  Uniunea Elenă din România - Filiala Elenă Bucureşti a organizat un program muzical, literar şi coregrafic.

   Au participat Grădiniţa “Scufiţa Roşie” a Filialei Elene Bucureşti şi Grădiniţa nr. 274 din Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

 

 
La mulţi ani de Sfântul Mare Ierarh Nicolae!

 
1 DECEMBRIE – ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

 

  

  

   La 1 decembrie 1918 Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului la Regatul Român.

    Această decizie a fost făcută publică prin Rezoluția de la Alba Iulia. Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a tuturor românilor din Transilvania prin care se hotărăşte unirea “teritoriilor locuite de dânşii cu România”. Rezoluţia proclamă principiile fundamentale menite a propăşi statul naţional unitar român.

   In conformitate cu Rezolutia adoptata, Stefan Cico-Pop a propus alegerea Marelui Sfat National, alcatuit din 150 de membri; acesta trebuia sa desemneze din randurile sale Consiliul Dirigent, menit sa asigure administrarea treburilor Transilvaniei pana la alegerea Constituantei. Lista propusa cuprindea si 35 de socialisti, a fost adoptata in unanimitate.

    Vasile Goldis a dat citire Rezolutiei Marii Adunari Nationale, care incepea cu aceste cuvinte: “Adunarea Nationala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba Iulia in ziua de 1 decembrie 1918, decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii in Romania”. In continuare erau enuntate “principiile fundamentale”care vor sta la baza alcatuirii noului stat roman, intre care deplina libertate nationala pentru minoritatile nationale, votul universal, deplina libertate a presei, de asociatie si de intrunire, reforma agrara radicala, drepturi pentru muncitori. Rezolutia a fost sustinuta de Iuliu Maniu din partea partidului National Roman si de Iosif Jumanca in numele social-democratilor. Iuliu Maniu a insistat asupra unitatii etnice, lingvistice, culturale a romanilor, precum si a spiritului larg umanist in care vor fi tratate minoritatile nationale in cadrul statului roman unitar. “Noi nu voim sa devenim din oprimati oprimatori, din asupriti asupritori”, a precizat el.

     Prezent la fata locului, Lucian Blaga avea sa scrie ca in ziua aceea de 1 decembrie 1918 a cunoscut “ce inseamna entuziasmul national, sincer, spontan, irezistibil, organiz, masiv”.

Ziua de 1 decembrie s-a incheiat intr-o atmosfera de bucurie generala. Era bucuria implinirii unui ideal care animase dintotdeauna poporul roman, pentru care daduse, de-a lungul secolelor, jertfe nenumarate, si care devenise realitate. In aceeasi zi, in toate orasele si satele Transilvanei avusera loc adunari, “mici Alba Iulii”, in care romanii si-au exprimat vointa de unire.

    Document păstrat la Arhivele Statului Bucureşti, fond Consiliul Dirigent, dosar 76/1918, f.3, copie.

 

Rezoluţiunea
Adunării Naţionale de la Alba Iulia
din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918


   I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

   II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

   III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

   Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
    Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
   Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
    Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

  IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

   V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

   VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.

   VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

   VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

   IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

 

sursa: http://www.1decembrie1918.ro

 

   Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, cea la care s-a decis unirea cu Romania a Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului, de catre reprezentantii politici ai romanilor de acolo, a adoptat si o rezolutie care va ramane in istorie ca unul din cele mai progresiste documente in ce priveste drepturile minoritatilor nationale.

  Desi adoptat intr-o perioada in care imperiile se prabuseau, acest act are cateva principii care sunt cu mult inantea epocii, fiind oricum printre cele mai avansate din Europa de Est.

  Astfel, printre principiile fundamentale ale Rezolutiei se numara si unele care ar starni ingrijorare si astazi, in randurile nationalistilor, precum "deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare".

  In plus, declaratia prevedea si alte drepturi, pe care minoritatile nationale pot spune ca le-au dobandit la un nivel satisfacator abia vreo 100 de ani mai tarziu, in secolul XXI.

  "Fiecare popor se va instrui, administra si judeca in limba sa proprie prin indivizi din sanul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii in proportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc", se mai arata la paragraful III al Rezolutiei.

  Iata si alte prevederi:

  "Egala indreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din Stat.

   Infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate taramurile vietii publice. Votul obstesc, direct, egal, secret, pe comune, in mod proportional, pentru ambele sexe, in varsta de 21 de ani la reprezentarea in comune, judete ori parlament.

   Desavarsita libertate de presa, asociere si intrunire, libera propaganda a tuturor gandurilor omenesti".

 

 
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL ANDREI!

 

 

 

 
Anunţ Biserica greacă

 

 

 

   Duminică, 23 nov., în biserica Ambasadei Greciei se va săvârși un parastas pt. părintele Constantin Moraitakis (+1964), fost slujitor în acest lăcaș. Doamna Elena Lazăr (directoarea Editurii Omonia) va aduce cărți care prezintă (text grecesc) viața părintelui care a trecut la Domnul în urmă cu 50 de ani.
    Veșnica lui pomenire!
    Pr. Ioan

   Την Kυριακή της 23 νοεμβ., στο ναό της ελληνικής Πρεσβείας, μετά από την Θ. Λειτουργία, θα γίνει μνημόσυνο για τον πατέρα Κωνσταντίνο Μωραϊτάκη (+1964), πρώην εφημέριος του ελληνικού παρεκκλησίου στο Βουκουρέστι. Η κυρία Ελένα Λαζαρ θα φέρει και βιβλία που παρουσιάζουν (στα ελληνικά) το βίο του πατρός Κωνσταντίνου.
   Αιωνία του η μνήμη!
   Πρ. Ιωάννης

  

 

 
LA MULȚI ANI DE SFINȚII ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIIL, 8 NOIEMBRIE

 

 

 
Te-deum prilejuit de comemorarea "Marelui Nu" la Biserica greacă "Bunavestire" din Bucureşti, 26 octombrie 2014

 

 

 
Editura OMONIA, noi apariţii 2014

 
Mesajul ministrului adjunct al afacerilor externe din Republica Elenă, E.S. domnul KYRYAKOS GERONTOPOULOS, adresat diasporei elene cu prilejul comemorării eroilor greci căzuţi în cel de-al doilea Război Mondial.

 

   „Dragi compatrioţi,

   Ziua de 28 Octombrie deţine un loc special în îndelungata istorie a Naţiunii Elene semnificând patriotismul, spiritul de sacrificiu şi eroismul poporului elen împotriva fascismului, a barbarismului şi a aroganţei.
   Marele „NU” din 1940 şi lupta pe care a dus-o poporul elen cu o voinţa de neclintit, a dat speranţă naţiunilor lumii într-un moment în care fascismul învingea. O faptă care încă şi astăzi continuă şi constituie pentru toate popoarele lumii simbol al atitudinii eroice pentru apărarea valorilor libertăţii şi demnităţii.
   Grecia este chemată astăzi să valorifice învăţămintele şi moştenirile trecutului glorios, să întărească unitatea naţională şi buna convieţuire.
   Cu perseverenţă, stăruinţă şi conştiinciozitate, ţara noastră reuşeşte în mod constant, mobilizând toate puterile ei naţionale creatoare, să deschidă din nou drumul dezvoltării, al progresului şi al perspectivei, cu înţelepciune, curaj, cunoaştere de sine şi fermitate.
   În această luptă, o poziţie marcantă o deţine diaspora elenă.
  Această parte puternică şi creatoare a Naţiunii dovedeşte în fiecare zi şi prin orice mijloc dragostea neîntreruptă pentru patria mamă. Această dragoste funcţionează ca un catalizator pentru formarea unui mediu de solidaritate şi concordie naţională.
   Cu aceste gânduri să cinstim eroii noştri şi să privim cu optimism viitorul.”

 

 

   Αγαπητές συμπατριώτισσες, αγαπητοί συμπατριώτες
   Η 28η Οκτωβρίου κατέχει ξεχωριστή θέση στην μακραίωνη ιστορία του Ελληνικού Έθνους σηματοδοτώντας τη φιλοπατρία, την αυταπάρνηση και τον ηρωισμό του ελληνικού λαού. Ενάντια στον φασισμό, στη βαρβαρότητα και στην αλαζονεία.
   Το 'ΌΧΙ" του 1940, και ο αγώνας που έδωσε ο Ελληνικός λαός, με βασικό του όπλο την αδάμαστη θέληση του, έδωσε ελπίδα στα έθνη του κόσμου σε μία στιγμή που ο φασισμός νικούσε. Μια πράξη που ακόμα και σήμερα εξακολουθεί και αποτελεί για όλους τους λαούς του κόσμου σύμβολο ηρωικής στάσης για την υπεράσπιση των αξιών της ελευθερίας και της αξιοπρέπειας.
   H Ελλάδα του σήμερα καλείται να αξιοποιήσει τα διδάγματα και τις παρακαταθήκες του ένδοξου παρελθόντος, να σφυρηλατήσει την εθνική ενότητα και ομοψυχία. Με πείσμα, επιμονή και συνέπεια, η πατρίδα μας σταδιακά αλλά σταθερά καταφέρνει, επιστρατεύοντας όλες τις εθνικές δημιουργικές της δυνάμεις, να ανοίξει και πάλι το δρόμο της ανάπτυξης, της προόδου και της προοπτικής, με σύνεση, τόλμη, αυτογνωσία και αποφασιστικότητα.
   Σε αυτό τον αγώνα, κατέχει εξέχουσα θέση ο ελληνισμός της διασποράς. Αυτό το δυναμικό και δημιουργικό κομμάτι του Έθνους αποδεικνύει καθημερινά και με κάθε μέσο, την αδιάλειπτη αγάπη του για την πατρίδα. Αυτή την αγάπη, που λειτουργεί ως καταλύτης για την διαμόρφωση ενός περιβάλλοντος αλληλεγγύης και εθνικής ομοψυχίας.
   Με τούτες τις σκέψεις, ας τιμήσουμε τους ήρωές μας και ας ατενίσουμε με αισιοδοξία το μέλλον.
 

 

KYRYAKOS GERONTOPOULOS

 

 
Adresă Patriarhia Română

 
Conferinţa cu titlul "Iluminismul neoelen" susţinută de Paschalis M. Kitromilides, profesor la Universitatea din Atena, 30 octombrie 2014

 
LA MULȚI ANI DE SFÂNTUL MARE MUCENIC DIMITRIE, 26 OCTOMBRIE

 

 

 
VIZITA MINISTRULUI ADJUNCT DE EXTERNE AL REPUBLICII ELENE, E.S. DOMNUL KYRYAKOS GERONTOPOULOS, LA SEDIUL CENTRAL AL U.E.R. ŞI LA FILIALA ELENĂ BUCUREŞTI, 21 octombrie 2014


  

   La sediul Uniunii Elene din România şi al Filialei Elene Bucureşti a fost primită marţi, 21 octombrie 2014, vizita unei delegaţii elene conduse de E.S. domnul KYRYAKOS GERONTOPOULOS, Ministrul Adjunct de Externe al Republicii Elene. Alături de domnia sa, s-au aflat domnul Antonios Sgouropoulos director al Biroului Diplomatic al Ministrului adjunct şi prim consilier de ambasadă, domnul Konstantinos Pitiakoudis, consilier al Biroului de presă al Ministrului adjunct, alţi invitaţi din Grecia. Din partea ambasadei Elene în România au fost prezenţi E.S. domnul Grigorios Vassilokostandakis, Ambasadorul Republicii Elene în România şi domnul Nikolaos Karalekas, Consulul Republicii Elene în România.

   În aceeaşi seară, domnul Dragoş Gabriel Zisopol, preşedintele şi deputatul Uniunii Elene din România, a fost invitat de către Camera de Comerţ Eleno-Română să participe la o întânire unde au fost prezenţi distinşii oaspeţi eleni, alături de E.S. domnul Grigorios Vassilokostandakis, Ambasadorul Republicii Elene în România, membri ai Ambasadei şi ai altor organizaţii.

   Dacă în data de 24 iunie 2014, domnul KYRYAKOS GERONTOPOULOS, Ministrul Adjunct de Externe al Republicii Elene, a vizitat Comunităţile Elene din Prahova şi Braşov, în cursul zilei de 22 octombrie a.c., delegaţia elenă a vizitat Comunităţile Greceşti din Brăila şi Galaţi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
Anunţ Biserica greacă – MARELE OXI

 

   

 

   O Aγιος Δημήτριος στον ελληνικό Ναό / Sf. Dumitru la Biserica Greacă

 

   În ziua de 26 octombrie Biserica greacă prăznuiește pe Sf. Dumitru Izvorâtorul de Mir al Tesalonicului, dar și Ziua lui OHI (a doua Zi Naţională a Greciei). Vor fi prezenți membri Ambasadei în frunte cu domnul Ambasador. Slujba începe la orele 9, iar la orele 11 incepem Te Deumul (Doxologia).

   Cei care doresc, pot participa și la pelerinajul cu Sf. Cruce pe care Patriarhul Ierusalimului o aduce vineri la București. Procesiunea va fi vineri, 24 oct., ora 11, la Patriarhie.
 

   Vă așteptăm cu drag și bucurie,
   Pr. Ioan Moldoveanu

 

   Tην ημέρα της 26ης οκτωβρίου ο ελληνικός Ναός γιορτάζει τον Αγ. Δημήτριο τον Μυροβλήτη, αλλά και την ημέρα του ΟΧΙ. Η ακολουθία αρχίζει στις 9 η ώρα το πρωί και η Δοξολογία κατά τις 11 η ώρα.

   Οσοι θέλουν, θα μπορέσουν να συμετασχουν, την παρασκευή της 24ης οκτ., στις 11 η ώρα, στο Πατριαρχείο, στη λειτανία πυ θα γίνει με τον Τίμιο Σταυρό που θα Τον φέρει ο Πατριάρχης Ιεροσολυμών στο Βουκουρέστι.

   Σας περιμένουμε με αγάπη και χαρά,
   ο Πρ. Ιωάννης

 

 
LA MULŢI ANI de Sfânta Parascheva – 14 octombrie

 

 

 
Tea & Cofee Festival, Bucureşti, 13-19 octombrie 2014

 

 
Festivitatea de deschidere a anului universitar 2014/2015 – Secţia de limba şi literatura neogreacă a Universităţii din Bucureşti

 

 

 

 

 
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române – la ceas omagial şi aniversar – împlinirea a şapte ani de patriarhat vrednic, rodnic, îmblelşugat şi binecuvântat de Dumnezeu (2007 – 2014)…

 

 

 
Ecouri după terminarea primei ediţii a Olimpiadei Internaţionale a Elenismului, Bucureşti, 10-14 septembrie 2014

 

    A fost, de fapt, o punte întinsă de Uniunea Elenă din România, pentru a fi depășite barierele dintre oameni, create de spațiu și timp. A fost un prilej de apropiere între culturi și oameni. A fost, mai presus de toate, multă grijă și dragoste pentru tot ce reprezintă idea de elenism. A fost atenta preocupare pentru viitorul oricărui popor: pentru copii. Dincolo de organizarea excelentă a gazdelor, sinonimă cu perfecțiunea, cei invitați la o “ luptă dreaptă” pe tărâmul culturii, sunt cu toții câștigători.
   Au câștigat cei mai buni: cei care au cutezat și au răspuns invitației și s-au întrecut nu în pumni și vorbe goale, ci în cunoaștere.
   Au câștigat țările participante-copiii lor au o nouă experiență de viață, au descoperit, la rândul lor, precum strămoșii lor argonauții, și alte lumi.
Noi, copiii participanți din Grecia, am început vitejește: am sosit la ora 3 din chiar noaptea dinaintea examinării. Am dormit, cum am putut, în autocar, unii dintre noi au fost și puțin bolnavi, fără să ne dăm seama. Le-am depășit însă pe toate, pentru că o dată ajunși, am putut să ne împrietenim cu alți copii, să vedem ce-i preocupă, să schimbăm idei, adrese, să facem glume, să dansăm. Am uitat de toate, oboseală, boală, dorul de părinți și am făcut ce am putut noi mai bine: am concurat cinstit. Suntem câștigători cu toții, de acea veți vedea în poze că toți purtăm coronițe de măslin. Purtăm și costum popular, măcar aceia dintre noi care am avut, să arătăm că nu uităm nici o clipă cine suntem, adică români.
   Am avut o sarcină grea-am reprezentat comunităţile românești din Grecia și știam că așteptați cu toții să ne întoarcem cu lauri. Asta am și făcut și vă mulțumim că ați crezut în noi. În anii următori, știm sigur că va fi mai greu, așteptările sunt mai mari. Dar și noi, vom fi mai bine pregătiți, hotărâți să continuăm călătoria începută acum în lumea elenismului.
Mulțumim tuturor: Parlamentului Român, Parlamentului Elen, Uniunii Elene din România, Ministerului Român al Educației, părinților, reprezentanților comunităților care ne-au însoțit (doamna Kotsopoulou Luminita - comunitatea Sfinții Constantin și Elena-Asprospyrgos, comunitatea Carpatia-Salonic-, doamna Svetlana Pocitari - asociația Orfeu-Atena- și doamna Carmen Irimia- Asociația Femeilor Românce din Grecia-Atena) și sponsorilor noștri, firmele de transport Perla și Express.
   Ήταν πραγματικά μια γέφυρα που έστησε η Ελληνική Ένωση της Ρουμανίας για να ξεπεραστούν τα σύνορα ανάμεσα στους ανθρώπους που δημιουργούνται από το χώρο και το χρόνο. Ήταν μια ευκαιρία επαναπροσέγγισης των πολιτισμών και των ανθρώπων. Ήταν μεγάλη φροντίδα και αγάπη, πάνω απ 'όλα, για ο, τι αντιπροσωπεύει την ιδέα του Ελληνισμού. Ήταν ο προσεκτικός προβληματισμός για το μέλλον της κάθε χώρας: τα παιδιά της. Πέρα από την εξαιρετική διοργάνωση των οικοδεσποτών, συνώνυμη με την τελειότητα, αυτοί που είχαν προσκληθεί σε μια "δίκαιη μάχη" στη σφαίρα του πολιτισμού, όλοι τους είναι οι νικητές.
Κέρδισαν οι καλύτεροι: όσοι τόλμησαν και ανταποκρίθηκαν στην πρόσκληση και διαγωνίστηκαν όχι με γροθιές και κούφια λόγια, αλλά με την γνώση.
Κέρδισαν οι συμμετέχουσες χώρες• τα παιδιά τους έχουν μια νέα εμπειρία ζωής, ανακάλυψαν, με τη σειρά τους, όπως οι πρόγονοί τους οι Αργοναύτες και άλλους κόσμους.
Εμείς, τα παιδιά που συμμετείχαμε από την Ελλάδα, ξεκινήσαμε γενναία: φτάσαμε μόλις στις 3 η ώρα την νύχτα πριν από την εξέταση. Κοιμηθήκαμε όπως μπορούσαμε στο λεωφορείο, κάποιοι από εμάς ήταν άρρωστοι χωρίς να το ξέρουμε από την αρχή. Ξεπεράσαμε τα πάντα γιατί αφού φτάσαμε κάναμε φίλους άλλα παιδιά, είδαμε τι τους απασχολεί, ανταλλάξαμε ιδέες, διευθύνσεις, κάναμε αστεία, χορέψαμε. Ξεχάσαμε τα πάντα, κόπωση, ασθένεια, έλλειψη των γονιών και κάναμε ό, τι μπορούσαμε καλύτερα: αγωνιστήκαμε τίμια. Είμαστε όλοι νικητές γι’ αυτό και θα δείτε στις φωτογραφίες ότι όλοι φοράμε στεφάνια ελιάς. Φοράμε και ρουμάνικη παραδοσιακή φορεσιά ( έστω και μερικοί-αυτοί που είχαμε), για να δείξουμε ότι ούτε στιγμή να ξεχνάμε ποιοι είμαστε, δηλαδή ρουμανόπουλα.
Είχαμε μια μεγάλη ευθύνη, εκπροσωπήσαμε τις ρουμανικές κοινότητες από την Ελλάδα και ξέραμε ότι όλοι αναμένατε να επιστρέψουμε με δάφνες. Αυτό και κάναμε και σας ευχαριστούμε που πιστέψαμε σε μας. Ξέρουμε ότι θα είναι δύσκολο στο μέλλον, οι προσδοκίες είναι υψηλότερες. Αλλά και ‘μεις θα είμαστε καλύτερα προετοιμασμένοι, αποφασισμένοι να συνεχίσουμε το ταξίδι που μόλις τώρα αρχίσαμε στον κόσμο του Ελληνισμού.
Ευχαριστούμε όλους: την Βουλή των Ρουμάνων, την Βουλή των Ελλήνων, την Ένωση Ελλήνων της Ρουμανίας, το Υπουργείο Παιδείας της Ρουμανίας, τους γονείς μας, τους εκπρόσωπους των κοινοτήτων που μας συνόδεψαν (κυρία Λουμινίτσα Κωτσοπούλου, - κοινώτητα Άγιοι Κωνσταντίνος και Ελένη Ασπρόπυργος και κοινότητα- Carpatia, Θεσσαλονίκη-, κα Svetlana Pocitari - σύλλόγος Ορφέας-Αθήνα- και κα Κάρμεν Ιριμία- Σύλλογος Ρουμάνων Γυναικών στην Ελλάδα - Αθήνα) και τους χορηγούς μας, οι εταιρείες μεταφορών Perla και Express.


Urmeaza impresiile unora dintre noi:

Ακολουθούν μερικές δικές μας εντυπώσεις:


PAVLINA NTALLACOSTA
   Îmi amintesc acel telefon primit de la mama mea exact cu o săptămână înainte de începerea Olimpiadei Internaționale a Elenismului la București. Prima mea reacție nu a fost chiar una călduroasă, pentru că aveam convingerea că nu sunt bine pregătită pentru un concurs atât de important. Dar, din fericire, m-am gândit din nou și în final am participat.
Cele douăsprezece ore de calatorie erau pline de teamă și stres, pentru că nu știam exact ce mă aștepta, dar atmosfera plăcută care domnea m-a ajutat să mă liniștesc.
   În dimineața concursului am încercat să fiu calmă și să mă concentrez. Locul de desfășurare a examenelor ( Parlamentul României) îmi provoca respect și mă făcea să mă simt mândră că mă aflam acolo. Examenul mi s-a părut ușor și acest lucru a fost demonstrat de rezultat. Am ieșit prima la nivelul la care am concurat!
   După anunțarea rezultatelor, zilele s-au scurs minunat.
   Organizatorii ne-au condus în locuri multe și interesante, care vor rămâne întipărite în memoria mea pentru totdeauna.
   Momentul cel mai frumos a fost cel al premierii. M-am bucurat foarte mult pentru că urma ca familia și țara mea să fie mândre de mine.
   Deja nu mai am dubii. La următorul concurs voi spune “da” din primul moment.
ΠΑΥΛΙΝΑ ΝΤΑΛΛΑΚΩΣΤΑ
   Θυμάμαι εκείνο το τηλεφώνημα που έλαβα από την μητέρα μου ακριβώς μια εβδομάδα πριν από την έναρξη της Διεθνούς Ολυμπιάδας του Ελληνισμού στο Βουκουρέστι. Η πρώτη μου αντίδραση δεν ήταν πολύ θερμή επειδή πίστευα ότι δεν θα ήμουν καλά προετοιμασμένη για έναν τόσο σημαντικό διαγωνισμό. Όμως, ευτυχώς, το ξανασκέφτηκα και τελικά έλαβα μέρος.
Οι δώδεκα ώρες του ταξιδιού ήταν γεμάτες αγωνία και άγχος καθώς δεν ήξερα τι ακριβώς με περίμενε, όμως το ευχάριστο κλίμα που επικρατούσε με βοήθησε να χαλαρώσω.
   Το πρωί του διαγωνισμού προσπαθούσα να είμαι ήρεμη και συγκεντρωμένη. Ο χώρος της διεξαγωγής των εξετάσεων ( η Βουλή της Ρουμανίας ) μου προκαλούσε δέος και με έκανε να νιώσω περήφανη που βρισκόμουν εκεί. Οι εξετάσεις μου φάνηκαν εύκολες και αυτό αποδείχθηκε από το αποτέλεσμα. Είχα βγει πρώτη στο επίπεδό μου!
Μετά την ανακοίνωση των αποτελεσμάτων οι μέρες κύλησαν υπέροχα.
   Οι διοργανωτές μας ξενάγησαν σε πολλά και ενδιαφέροντα μέρη τα οποία θα αποτυπωθούν στην μνήμη μου για πάντα.
Η ωραιότερη στιγμή ήταν η στιγμή της βράβευσης. Ένιωσα μεγάλη χαρά επειδή θα έκανα υπερήφανη την οικογένειά μου και την χώρα μου.
   Δεν έχω πια ενδοιασμούς. Στον επόμενο διαγωνισμό θα πω το "ναι" από την πρώτη στιγμή.


TEODOROS KOEMTZIS
   Sunt Teodor Koemtzis, care am reprezentat împreună cu ceilalți copii Grecia în București-România, la Olimpiada de Neogreacă. Pentru început aș vrea să vă mulțumesc pentru ce ați făcut pentru noi, pentru a ajunge să concurăm cu copii cu un nivel atât de înalt. Primirea din partea organizatorilor a fost excepțională, condițiile de desfășurare a examenului, într-o sală a Parlamentului, de asemenea. Programul excursiilor la muzeele din Sinaia, întâlnirea avută la Ploiești la sediul Comunității Elene și găzduirea din partea lor, ne-au lăsat uimiți. Trebuie să recunosc că particip prima dată la un concurs de acest fel, dar aș vrea să spun și altor copii că s-a meritat efortul și că ar fi bine ca la anul să fim mai bine pregătiți. Ca o primă experiență a fost perfectă, super și fantastică. Încă o dată vă mulțumim, doamnelor Luminița și Carmen și domnului Zisopol, Președintele Uniunii.
   Cu prețuire, T. K.
   Θοδωρής Κοεμτζής
  Είμαι ο Θοδωρής Κοεμτζής που εκπροσώπησα μαζί με άλλα παιδιά την Ελλάδα στο Βουκουρέστι της Ρουμανίας στην Ολυμπιάδα -Νεοελληνικής Γλώσσας . Αρχικά θα ήθελα να σας ευχαριστήσουμε για ότι κάνατε για μας για να φτάσουμε να διαγωνιστούμε μαζί με παιδιά υψηλού επιπέδου . Η φιλοξενία από τους διοργανωτές ήτανε άψογη, οι συνθήκες του διαγωνισμού που ήτανε σε μία αίθουσα του Κοινοβουλίου , επίσης .Το πρόγραμμα των ξεναγήσεων στα μουσεία της Σινάια, η συνάντηση που είχαμε στο Πλοϊέστι στην Ένωση Ελλήνων της Ρουμανίας και η φιλοξενία τους μας άφησε έκπληκτους . Πρέπει να αναγνωρίσω ότι σε τέτοιου είδους διαγωνισμό συμμετέχω για πρώτη φορά , αλλά θα ήθελα να πληροφορήσω και άλλα παιδιά ότι άξιζε τον κόπο και θα ήτανε καλά για του χρόνου να είμαστε πιο διαβασμένοι. Σαν πρώτη εμπειρία ήταν τέλεια, σούπερ και φανταστική .Άλλη μία φορά ευχαρηστούμε εσάς,στις κ. Λουμινίτσα ,κ. Κάρμεν και στον κ.Ζισόπολ τον πρόεδρό της Ένωσης .
   Με εκτήμιση ,
   Θ.Κ.

 


   "Συγχαρητήρια για την διοργάνωση της Πρώτης Διεθνούς Ολυμπιάδας Ελληνικής Γλώσσας και Ελληνικού Πολιτισμού. Εύχομαι καλή επιτυχία σε αυτήν την τόσο σημαντική εκδήλωση. Επίσης επιτρέψτε μου να εκφράσω τις θερμές μου ευχαριστίες και στο Υπουργείο Εθνικής Παιδείας της Ρουμανίας γιά την πολύτιμη στήριξη του και στη Ελληνική Ενωση Ρουμανίας για την πρωτοβουλία και την συμβολή της.

   Με φιλικούς χαιρετισμούς,
   Όλγα Σαραντοπούλου
   Γραμματέας Παγκοσμίου ΣΑΕ
   Πρὀεδρος Ελληνικής Εταιρείας Αυστρίας"

 

www.hellenicparliament.gr/Enimerosi/Grafeio-Typou/Deltia-Typou/

 

www.typologos.com/%CF%83%CE%B5-%CE%BF%CE%BB%CF%85%CE%BC%CF%80i%CE%B1%CE%BA%CE%B7-%CE%B5%CF%83%CF%84%CE%B9%CE%B1-%CF%84%CE%BF%CF%85-%CE%B5%CE%BB%CE%BB%CE%B7%CE%BD%CE%B9%CF%83%CE%BC%CE%BF%CF%85-%CE%BC%CE%B5%CF%84%CE%B1/

 

www.kondiloforos.gr/index.php/politikh/4325-vouli

 

www.romedia.gr/prima-pagin%C3%A3/editorial/6974-bucurestiul-s-a-fost-transformat-in-vatra-olimpica-a-elenismului.html
 

revista-zeit.ro/

 
DISCURSUL DOMNULUI IOANNIS KEFALOGIANNIS, DEPUTAT DE RETHIMNO, SECRETAR GENERAL AL PREŞEDINŢIEI PARLAMENTULUI ELEN, Olimpiada Internaţională a Elenismului, 10-14 septembrie 2014

 
LA MULŢI ANI tuturor celor care poartă numele Înţelepciunii, Sfânta SOFIA și cele trei fiice ale sale - 17 septembrie

 
FESTIVALUL ELENISMULUI DIN ROMÂNIA, ediţia a XIV-a, Iaşi – 2014

 
Succes în noul An Şcolar 2014- 2015 !

 
OLIMPIADA INTENAŢIONALĂ A ELENISMULUI, Bucureşti – 2014

 

 
PROETNICA 2014

 

 
CELEBRAREA ADORMIRII MAICII DOMNULUI - 15 AUGUST

 

 

 
LANSARE DE CARTE - CONSTANŢA, 09.08.2014

 

 Sâmbătă, 09.08.2014, începând cu ora 17.00, în sala TEATRULUI "ELPIS" din CONSTANŢA, Comunitatea Elenă din localitate va organiza lansarea de carte cu titlul "CAREUL DE AŞI, ÎNTRE DISTINCŢIE ŞI ARISTOCRAŢIE" - autor CARMEN ZAMFIRESCU.

 

 

 
Copyright © Uniunea Elena din Romania 2011, Design by VVI