Acum 190 de ani, în 1821, după îndelungate pregătiri, grecii au decis să scuture jugul otoman care îi apăsa de mai bine de 350 de ani, ziua izbăvitoare avea să fi e Buna Vestire, zi menită să anunţe că naţiunea elenă e liberă. Ideile revoluţionare ale lui Rigas Ferreos şi acţiunile societăţii secrete Eteria au contribuit în mod hotărâtor la închegarea conştiinţei de neam a grecilor răspândiţi în Elada, Asia Mică, Levant, Egipt şi deopotrivă în Rusia şi Ţările Române.
 S-a întâmplat atunci un fapt unic în istorie. Focul revoltei a fost aprins în afara hotarelor Eladei. Principele Alexandru Ipsilanti a trecut, din Rusia, pe pământul Moldovei, la 22 februarie 1821 cu cei 1600 de viteji ai săi, animaţi de îndemnul "Luptă pentru credinţă şi patrie". Binecuvântat de Mitropolitul Moldovei, Ipsilanti s-a îndreptat spre Ţara Românească. Neînţelegerile cu revoluţionarul Tudor Vladimirescu, destrămarea propriei armate, ca şi dezavuarea ţarului Alexandru I l-au copleşit pe principe. Tinerii din Batalionul sacru au mers însă mai departe. În confruntarea de la Drăgăşani cu otomanii, din 7 iunie 1824, - 200 din cei 376 de luptători şi-au dat viaţa pentru libertatea conaţionalilor lor. Acelaşi sacrificiu de sine l-au făcut grecii la Sculeni, la 17 iunie, şi la mănăstirea Secu, în septembrie acelaşi an.
 Protagoniştii luptei pentru independenţă, mulţi dintre ei provenind din comunităţile greceşti din diasporă, s-au remarcat ca simboluri ale eroismului şi patriotismului, numele lor devenind sinonim cu lupta grecilor. Ei s-au întipărit în memoria şi inimile tuturor prin curajul şi sacrifi ciu de sine. Înfrântă în Principatele Române, revoluţia grecească a izbucnit cu şi mai mare vigoare pe pământul Eladei.
 După şapte ani, în 1828, statul grec, dotat cu o Constituţie şi avându-l în frunte pe Ioan Capodistria, devenise o realitate pe harta Europei.
 Izbucnirea revoluţiei greceşti pe teritoriul românesc a contribuit o dată în plus la fundamentarea legăturilor multiseculare greco-române. Astăzi, membrii Uniunii Elene din România trimit un gând pios conaţionalilor ce s-au jertfi t pentru libertatea patriei, conştienţi de solidaritatea care, singură, poate garanta succesul cauzelor drepte. Dubla sărbătoare a elenismului şi a Ortodoxiei să fi e pretextul pentru ca noi toţi să refl ectăm la moştenirea luptelor date de greci pentru libertate, democraţie şi independenţă naţională!
 Astăzi, la 190 de ani de la începutul Revoluţiei greceşti din 1821, mesajul său rămâne actual. Timpul trece, dar obiectivul rămâne neschimbat: înfruntarea oricărei ameninţări, demnitate şi prosperitate pentru naţiune şi ţară. Grecia se confruntă acum cu probleme şi provocări deosebite. În aceste condiţii, este de datoria fi ecărui grec de a lupta cu toate forţele sale, ca Elada să-şi recâştige prestigiul şi credibilitatea pe care şi le merită.

La mulţi ani Grecia!
La mulţi ani eleni şi filoeleni!