TITLUL I
Principii generale
Minoritatea naţională elenă
Articolul 1
(1) Prezentul Statut reglementează cadrul juridic al minorităţii naţionale greceşti din România (în continuare: minoritatea naţională elenă din România), în conformitate cu prevederile Constituţiei României, alte legi şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 26/2000.
(2) Prin minoritate naţională elenă se înţelege comunitatea de cetăţeni români de etnie elenă care trăieşte pe teritoriul României din momentul constituirii statului modern, numeric inferioară populaţiei majoritare, având propria identitate etnică elenă, pe care doreşte să o păstreze, să o exprime, să o dezvolte şi să o perpetueze.
(3) Persoanele aparţinând minorităţii naţionale elene sunt cetăţeni români care îşi exprimă liber şi neîngrădit apartenenţa la comunitatea naţională elenă, sau minori ai căror părinţi ori alţi reprezentanţi legali au declarat această apartenenţă.
(4) Constituţia României recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţii naţionale elene dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii ei etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
(5) În înţelesul prezentului Statut, elementele identităţii etnice elene sunt: limba, cultura, religia creştin-ortodoxă, patrimoniul cultural-religios creştin-ortodox, tradiţiile, legăturile tradiţional-istorice, monumentele istorice şi continuitatea istorică.
Uniunea grecilor din România
Articolul 2
(1) Uniunea grecilor din România (în continuare: Uniunea Elenă din România) a fost fondată la Bucureşti în ziua de 28 Decembrie 1989 şi a dobândit personalitate juridică la data de 26 februarie 1990 prin efectele sentinţei nr. 458/1990 a Judecătoriei Sectorului 1, Bucureşti.
(2) „Uniunea grecilor din România este de fapt şi de drept Uniunea comunităţilor greceşti din România (în continuare: Uniunea comunităţilor elene din România).”
(3) „Uniunea comunităţilor greceşti din România reprezintă continuitatea istorică şi juridică a comunităţilor greceşti constituite şi organizate în România în decursul istoriei.”
(4) „Comunităţile greceşti din România (în continuare: comunităţile elene din România) au fost reînfiinţate şi reorganizate în cadrul Uniunii Elene din România în anul 1990, prin efectele sentinţei nr. 458/1990 a Judecătoriei Sectorului 1, Bucureşti.”
(5) „Uniunea comunităţilor greceşti din România se organizeazã şi funcţionează în conformitate cu Constituţia României, Ordonanţa de Urgenţă nr. 26/2000 şi alte legi.”
(6) „Uniunea comunităţilor greceşti din România promovează valorile supreme în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurile Revoluţiei din Decembrie 1989 şi sunt garantate de Constituţia României.”
Denumirea şi simbolurile Uniunii
Articolul 3
(1) Numele Uniunii comunităţii grecilor din România este: Uniunea comunităţilor elene din România.
(2) Sintagma „Uniunea Elenă din România”, folosită de la fondarea acesteia până în prezent, s-a consacrat în România şi străinătate. Această sintagmă va fi promovată în continuare, păstrându-şi sensul din articolul 3, alin. (1) (în continuare: Uniunea Elenă din România)
(3) Zilele naţionale ale Uniunii sunt: 1 Decembrie – Ziua
Naţională a României şi 25 Martie – Ziua Naţională a Eladei.
(4) Ştampila oficială a Uniunii include sigla Uniunii şi denumirea Uniunii în limbile română şi elenă.
(5) Ştampila oficială a filialelor Uniunii (în continuare, sintagma tradiţională: comunitate) include sigla Uniunii, denumirea Uniunii în limbile română şi elenă şi localitatea sediului filialei.
(6) Antetul documentelor oficiale ale Uniunii, în limbile română şi elenă, include şi adresa sediului Uniunii.
(7) Antetul documentelor oficiale ale comunităţilor Uniunii include denumirea filialei în limbile română şi elenă, şi adresa sediului comunităţii.
Sediul Uniunii şi al comunităţilor
Articolul 4
(1) Sediul Uniunii Elene din România este în Bucureşti, str. Vasile Alecsandri, nr. 8, sector 1, România.
(2) Sediile comunităţilor Uniunii Elene sunt în localităţile unde acestea funcţionează.
Membrii Uniunii
Articolul 5
(1) Membru al Uniunii Elene din România (în continuare: Uniune) poate fi orice cetăţean român care îşi exprimă şi declară în scris individual, liber şi neîngrădit, apartenenţa la minoritatea naţională elenă din România şi, implicit, la Uniunea Elenă din România, reprezentativă pe plan naţional, recunoscută şi protejată de statul român.
(2) Membrii Uniunii îşi exprimă şi declară în scris acordul cu Programul şi Statutul Uniunii şi se asociază la una din comunităţile Uniunii.
(3) Membrii Uniunii care au împlinit vârsta de 18 ani pot alege şi pot fi aleşi în organele Uniunii precum şi în cele ale comunităţilor.
(4) Alegerile la nivelul Uniunii şi al comunităţilor sunt generale iar votul este secret.
(5) Reglementările detaliate privind membrii Uniunii care se asociază în conformitate cu art. 5, alin. (1), (2) şi (3) sunt cuprinse în regulamentele proprii ale comunităţilor.
Rolul Uniunii
Articolul 6
(1) Uniunea Elenă din România este singura organizaţie a minorităţii elene din România care reprezintă interesele membrilor Uniunii, atât în ţară cât şi în străinătate.
(2) Pentru apărarea şi păstrarea identităţii naţionale elene, Uniunea promovează, în România şi străinătate, drepturile şi interesele membrilor asociaţi la comunităţile teritoriale, astfel încât aceştia să-şi poată exercita liber voinţa sub semnul democraţiei, într-o unitate deplină şi liber consimţită a Uniunii şi respectiv a comunităţilor ei.
(3) Integritatea Unităţii Uniunii şi a comunităţilor acesteia reprezintă idealul suprem al membrilor Uniunii.
(4) Scopurile Uniunii sunt reglementate detaliat în Programul Uniunii şi respectiv al comunităţilor şi în regulamentele acestora.
TITLUL II
Organizarea şi funcţionarea Uniunii
Structura Uniunii
Articolul 7
(1) Uniunea funcţionează pe baza principiului democratic al subordonării şi complementarităţii, în conformitate cu ordonanţa de Urgenţă nr. 26/2000.
(2) Uniunea este, conform art.2 din O.G. nr. 26/2000, o persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, care are ca scop fundamental apărarea dreptului la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a membrilor săi prin:
a) exercitarea tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului prevăzute de Constituţia României şi alte legi;
b) protecţia identităţii etnice, prin: limbă, cultură, religie creştin-ortodoxă, patrimoniu cultural – religios creştin-ortodox, tradiţii, legături tradiţional-istorice, monumente istorice şi continuitate istorică;
c) cultivarea şi dezvoltarea pe mai departe a relaţiilor istorice tradiţionale de prietenie românoelene;
d) ocrotirea aşezămintelor, a lăcaşelor de cult proprii precum şi a celorlalte bunuri care o reprezintă;
e) întreţinerea vestigiilor şi a monumentelor istorice care îi oglindesc trecutul istoric;
f) crearea unui sistem de protecţie socială şi de sănătate a membrilor săi, precum şi dezvoltarea unor programe de asistenţă socială corespunzătoare;
g) alte modalităţi adecvate membrilor Uniunii.
(3) În vederea afirmării principiului din art. 7 alin. (1), Statutul armonizează activitatea organelor de conducere ale Uniunii respectiv cu cele ale comunităţii şi defineşte sfera de atribuţii ale organelor de decizie, executive şi de control.
(4) Organul reprezentativ suprem al Uniunii este Congresul.
(5) Între două Congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt:
a) Consiliul reprezentanţilor comunităţilor Uniunii (în continuare: Consiliul reprezentanţilor Uniunii);
b) Biroul permanent al Consiliului reprezentanţilor Uniunii (în continuare: Biroul permanent al reprezentanţilor Uniunii);
c) Conducerea executivă a Uniunii.
(6) Consiliul reprezentanţilor Uniunii duce la îndeplinire hotărârile Congresului, prevederile Platformei-Program a Uniunii, respectiv ia decizii conform sferei sale de atribuţii, în conformitate cu Regulamentul propriu.
(7) Biroul permanent al reprezentanţilor Uniunii duce la îndeplinire hotărârile Consiliului reprezentanţilor Uniunii, respectiv ia decizii conform atribuţiilor şi responsabilităţilor proprii, în conformitate cu Regulamentul propriu.
(8) Conducerea executivă a Uniunii, formată din preşedintele Uniunii, vicepreşedintele cu probleme executive, 2-3 vicepreşedinţi pe domenii de activitate referitoare la obiectivele fundamentale ale Uniunii şi secretarul general, duce la îndeplinire hotărârile Consiliului reprezentanţilor Uniunii şi ale Biroului reprezentanţilor Uniunii, în conformitate cu Platforma-Program a Uniunii aprobată de Congres.
(9) Reprezentarea Uniunii la cel mai înalt nivel naţional şi în relaţiile Uniunii cu Elada, cu alte ţări din lume şi cu diaspora elenă, este asigurată de preşedintele Uniunii, în conformitate cu prerogativele
sale.
(10) Preşedintele Uniunii reprezintă Uniunea comunităţilor greceşti din România în faţa instanţelor judecătoreşti din ţară şi străinătate.
(11) Reprezentarea politică a Uniunii la nivel parlamentar, guvernamental şi la nivelul administraţiei publice locale este îndeplinită de către parlamentarii, consilierii locali, primarii şi viceprimarii aleşi pe listele electorale ale Uniunii, respectiv de către demnitarii guvernului desemnaţi de către Uniune.
(12) Organele de control ale Uniunii sunt:
a) Comisia de etică, disciplină şi supraveghere a Statutului Uniunii;
b) Comisia de cenzori a Uniunii.
Organizaţiile teritoriale ale Uniunii
Articolul 8
(1) Organizaţiile teritoriale ale Uniunii sunt de fapt şi de drept comunităţile elene din cadrul Uniunii, organizate pe baza liberei lor voinţe şi activând pe baza regulamentelor proprii de funcţionare.
(2) Pentru membrii Uniunii, comunităţile Uniunii şi prin ele Uniunea apără drepturile şi interesele acestora şi îşi realizează Platforma-Program în conformitate cu competenţele şi mijloacele conferite de Statutul Uniunii, de Platforma-Program şi de regulamentele proprii ale comunităţilor.
(3) Înfiinţarea de noi comunităţi teritoriale sau reorganizarea celor vechi în cadrul unui judeţ, este posibilă doar prin decizia Consiliului reprezentanţilor Uniunii.
(4) Într-o localitate din România poate fiinţa şi funcţiona, în subordinea Uniunii, o singură comunitate.
(5) Comunităţile Uniunii, se constituite în baza prezentului statut, în municipii, oraşe sau comune.
Articolul 9
(1) Comunităţile teritoriale, pot face parte din Uniune dacă:
a) Obiectul de activitate şi scopul lor este în conformitate cu prezentul Statut şi Platforma-Program a Uniunii;
b) Comunităţile, în conformitate cu ordonanţa de Urgenţă 26/2000 şi cu prezentul Statut, pot să se asocieze Uniunii dacă recunosc prezentul Statut şi aplică prevederile Statutului şi hotărârile organelor de conducere ale Uniunii.
(2) Preşedintele comunităţii din subordinea Uniunii reprezintă de fapt şi de drept Uniunea şi comunitatea în relaţiile cu oficialităţile locale din teritoriu.
(3) Preşedintele comunităţii din subordinea Uniunii reprezintă Uniunea şi comunitatea în faţa instanţelor judecătoreşti în localitatea unde fiinţează comunitatea.
(4) Comunităţile Uniunii reprezintă, de fapt şi de drept, Uniunea în teritoriu.
(5) Comunităţile Uniunii, pot avea legături cu structurile guvernamentale şi locale din România şi din străinătate, cu mandatul Uniunii.
Obiective fundamentale
Articolul 10
(1) Obiectivele fundamentale ale Uniunii sunt, în conformitate cu art. 1 al. 5, păstrarea, dezvoltarea şi perpetuarea identităţii etnice prin: limbă, cultură, religie creştin-ortodoxă, patrimoniu cultural – religios creştin-ortodox, tradiţii, legături tradiţional-istorice, monumente istorice şi continuitate istorică, în conformitate cu principiile de egalitate şi nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni, consacrate de Constituţia României şi alte legi.
(2) În vederea realizării obiectivelor fundamentale, Uniunea va întreprinde acţiuni pentru:
a) cultivarea relaţiilor istorice tradiţionale de prietenie şi conlucrare între statul român şi statul elen;
b) dezvoltarea relaţiilor cu structurile guvernamentale române, cu autorităţile publice locale, precum şi cu alte organizaţii neguvernamentale, îndeosebi cu organizaţiile minorităţilor naţionale recunoscute de statul român;
c) menţinerea, dezvoltarea şi amplificarea relaţiilor cu autorităţile guvernamentale elene, cu autorităţile publice teritoriale, cu Consiliul Mondial al Diasporei Elene, din care face parte ca membru fondator, şi cu structurile Uniunii Europene;
d) redobândirea, conform legislaţiei române şi a Drepturilor omului, a bunurilor care au aparţinut comunităţilor tradiţionale elene din România, până în martie 1945: lăcaşe de cult–biserici, şcoli, teatre, cinematografe şi alte bunuri ale acestora, cu diferite destinaţii;
e) dinamizarea activităţii organelor de conducere ale Uniunii şi ale comunităţilor din subordinea acesteia, în interesul tuturor membrilor ei;
f) promovarea şi însuşirea limbii elene, pentru toţi membrii Uniunii, în mod deosebit pentru tineri;
g) promovarea şi cultivarea tradiţiilor culturale naţionale elene.
Mijloace de acţiune
Articolul 11
Mijloacele principale de acţiune ale Uniunii sunt:
a) continuarea acţiunilor pentru realizarea unor monografii istorice privind aşezarea şi răspândirea etnicilor eleni, evoluţia culturii materiale şi spirituale a acestora, particularităţile vieţii, obiceiurile şi tradiţiile lor, legăturile lingvistice, culturale, economice, ştiinţifice cu poporul român;
b) cunoaşterea şi relevarea izvoarelor documentare, a monumentelor, operelor de artă, vestigiilor arheologice etc. aparţinând civilizaţiei elene în România, organizarea de acţiuni destinate restaurării, conservării şi punerii în valoare a acestora, în conformitate cu legislaţia română;
c) derularea de acţiuni culturale şi olimpiade de limbă elenă la nivel naţional şi teritorial;
d) organizarea de cluburi elene, dotarea lor cu aparatură şi materiale adecvate, organizarea de activităţi sportive, turistice etc. în ţară şi străinătate;
e) editarea de publicaţii – ziare, reviste, monografii şi altele în care să se reflecte istoria, tradiţii şi obiceiuri, prezenţa elenilor în România, continuitatea istorică şi modelul activităţii comunităţilor tradiţionale, precum şi a celorlalte comunităţi organizate după 1990;
f) sprijinirea parohiilor elene care au biserici greceşti şi asigurarea de slujbe religioase în limba elenă precum şi în limba română, la cererea enoriaşilor;
g) elaborarea unor statistici privind situaţia socială a membrilor şi iniţierea unor programe de asistenţă socială adecvată, mai ales pentru membrii cu probleme economico-sociale.
h) lărgirea şi modernizarea infrastructurii proprii, precum şi administrarea valorilor materiale şi băneşti, conform cu prevederile legii;
i) alte mijloace adecvate de acţiune, care să acopere interesele membrilor.
Calitatea de membru
Articolul 12
(1) Membru al Uniunii Elene din România (în continuare: Uniune) poate fi orice cetăţean român care îşi exprimă şi declară în scris individual, liber şi neîngrădit, apartenenţa la minoritatea naţională elenă din România şi, implicit, la Uniunea Elenă din România, reprezentativă pe plan naţional, recunoscută şi protejată de statul român.
(2) Consiliul reprezentanţilor Uniunii poate acorda titlul de Membru de Onoare unor personalităţi din România, Elada şi din alte ţări, care şi-au adus contribuţia în realizarea obiectivelor fundamentale ale Uniunii şi în promovarea relaţiilor tradiţionale de prietenie dintre România şi Elada, precum şi a relaţiilor dintre România şi alte ţări.
Articolul 13
(1) Calitatea de membru al Uniunii se poate dobândi de orice cetăţean român care declară în scris şi îşi exprimă liber şi neîngrădit apartenenţa la comunitatea naţională elenă, sau minori ai căror părinţi ori alţi reprezentanţi legali au declarat această apartenenţă.
(2) Obţinerea calităţii de membru al Uniunii presupune îndeplinirea următoarelor condiţii:
a) consimte să activeze în cadrul comunităţii la care s-a asociat, potrivit aspiraţiilor, aptitudinilor şi posibilităţilor proprii;
b) nu sunt membri şi nu activează în nici o altă organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România.
(3) Asocierea membrilor la comunităţile Uniunii se aprobă de comitetele sau consiliile de conducere ale comunităţilor respective, pe bază de declaraţie şi adeziune scrisă.
(4) Copiii cu vârsta până în 18 ani se pot asocia comunităţilor Uniunii numai cu consimţământul scris al unuia dintre părinţi sau, în lipsa acestora, a ocrotitorului legal.
Drepturile membrilor
Articolul 14
Membrii Uniunii Elene din România au următoarele drepturi:
a) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale comunităţilor şi ale Uniunii, cu excepţiile prevăzute la art. 13 al. (4);
b) să fie propuşi pe listele de candidaţi în cadrul alegerilor parlamentare şi ale administraţiei publice locale;
c) să fie propuşi de Uniune în diferite posturi publice la nivel guvernamental precum şi în structurile administraţiei publice locale;
d) stabilirea candidaţilor pentru alegerile parlamentare este atributul Consiliului reprezentanţilor Uniunii;
e) să folosească în mod raţional şi gratuit baza materială a comunităţilor şi a Uniunii;
f) să participe la manifestările culturale, sportive, turistice etc. organizate de Uniune şi de comunităţi;
g) să elaboreze studii, articole şi lucrări pentru publicaţiile Uniunii şi să se folosească de serviciile editoriale ale acesteia în mod corespunzător calităţii, necesităţii şi oportunităţii lucrărilor;
h) să fie sprijiniţi din punct de vedere social şi umanitar, în limita disponibilităţilor legale;
i) alte drepturi stabilite de regulamentele organelor de conducere ale Uniunii şi comunităţilor.
Îndatoririle membrilor
Articolul 15
Membrii Uniunii Elene din România au următoarele îndatoriri:
a) să studieze, să cunoască şi să aplice prevederile Statutului şi Platformei-Program a Uniunii şi să acţioneze pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor organelor de conducere ale ei şi ale comunităţilor în cadrul cărora activează;
b) să contribuie, prin toate mijloacele intelectuale şi materiale de care dispun la realizarea obiectivelor fundamentale ale Uniunii;
c) să fie loiali Uniunii şi comunităţilor ei şi să nu se folosească în nici un mod de calitatea de membru al acesteia în scopuri contrare obiectivelor şi intereselor ei;
d) să nu acţioneze şi să nu facă declaraţii publice, calomnioase sau denigratoare, care să denatureze, în ţară sau în străinătate, unitatea şi imaginea Uniunii sau a comunităţilor sau a organelor alese ale Uniunii sau a comunităţilor;
e) să cunoască şi să popularizeze, prin toate mijloacele legale acţiunile Uniunii şi comunităţilor, pentru creşterea prestigiului acestora;
f) să plătească cuantumul cotizaţiei asumate moral cu ocazia asocierii în cadrul comunităţii şi să-şi onoreze permanent celelalte obligaţii faţă de comunitate şi Uniune;
g) să respecte regulamentele de ordine interioară ale comunităţilor;
h) alte sarcini stabilite de organele de conducere ale comunităţilor şi Uniunii.
Etică şi disciplină
Articolul 16
(1) Membrii Uniunii-comunităţilor vor fi atenţionaţi verbal sau în scris pentru neparticiparea constantă la activitatea comunităţilor.
(2) Membrilor Uniunii-comunităţilor li se poate suspenda calitatea de membru pentru fapte deosebit de grave cu privire la unitatea, imaginea şi prestigiul Uniunii.
(3) Suspendarea calităţii de membru poate fi între 6 luni şi 1 an, în funcţie de gravitatea acţiunilor întreprinse.
(4) Aplicarea măsurilor prevăzute la art. 16 al. (1), (2),
(3) este atributul organelor de conducere ale Uniunii respectiv ale comunităţilor.
(5) Măsurile de suspendare sunt luate prin hotărâri ale Congresului, Consiliului reprezentanţilor sau ale Biroului permanent al reprezentanţilor Uniunii.
(6) Împotriva măsurii de aplicaţie a sancţiunii se poate face contestaţie la organele de conducere menţionate în termen de 15 zile de la comunicare, iar soluţionarea contestaţiei se face în termen de 30 sau 90 de zile de la înregistrare.
(7) Soluţiile date asupra contestaţiei sunt definitive.
TITLUL III
Structura organizatorică
Organe de conducere
Articolul 17
(1) Organele de conducere, decizie şi control la nivelul comunităţilor sunt:
a) Adunarea generală a membrilor asociaţi ai comunităţii;
b) Comitetul sau Consiliul de conducere al comunităţii;
c) Comisia de etică, disciplină şi supraveghere a Statutului Uniunii şi regulamentului propriu comunităţii;
d) Comisia de cenzori a comunităţii.
(2) Organele de conducere, decizie şi control la nivelul Uniunii sunt:
a) Congresul;
b) Consiliul reprezentanţilor comunităţilor Uniunii (în continuare: Consiliul reprezentanţilor Uniunii);
c) Biroul permanent al reprezentanţilor comunităţilor Uniunii (în continuare: Biroul reprezentanţilor Uniunii);
d) Comisia de etică, disciplină şi supraveghere a Statutului Uniunii;
e) Comisia de cenzori a Uniunii.
Adunarea generală a comunităţii
Articolul 18
(1) Adunarea generală a comunităţii Uniunii se constituie din toţi membrii cu obligaţiile morale şi materiale la zi.
(2) Adunarea generală poate fi ordinară sau extraordinară.
(3) Adunarea generală este statutar constituită dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unul din numărul membrilor cu cotizaţia pe anul precedent achitată.
(4) Hotărârile adunării generale se iau cu o jumătate plus unul din numărul membrilor prezenţi, cu cotizaţia pe anul precedent achitată.
Articolul 19
(1) Adunarea generală ordinară se convoacă de către comitetul sau consiliul de conducere al comunităţii o dată pe an, în cursul lunilor noiembrie-decembrie.
(2) Adunarea generală extraordinară se convoacă de către comitetul sau consiliul comunităţii, comisia de cenzori sau Biroul permanent al reprezentanţilor Uniunii, în cazuri deosebite, la un interval mai mic de un an.
Articolul 20
(1) Adunarea generală a comunităţii are următoarele atribuţii principale:
a) dezbate şi aprobă raportul de activitate al comitetului sau consiliului de conducere, raportul comisiei de cenzori, precum şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul expirat;
b) dezbate şi aprobă programul de activitate şi bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul următor;
c) alege comitetul sau consiliul de conducere şi comisia de cenzori ale comunităţii, precum şi delegaţii la Congresul Uniunii, conform normei de reprezentare stabilite de Consiliul reprezentanţilor Uniunii;
d) adoptă hotărâri privitoare la orice alte probleme înscrise pe ordinea de zi.
(2) Alegerea comitetului sau consiliului de conducere şi a comisiei de cenzori se face o dată la doi ani.
Comitetul sau consiliul de conducere al comunităţii
Articolul 21
(1) Comitetul sau consiliul de conducere al comunităţii se compune din 5-13 membri din care: un preşedinte, un vicepreşedinte, un responsabil cu probleme culturale, un responsabil cu probleme de învăţământ, un responsabil cu probleme sociale, un secretar, un responsabil financiar şi restul membri.
(2) Preşedintele comunităţii se alege fie de către Adunarea generală a comunităţii fie de către comitetul sau consiliul de conducere al comunităţii nou ales, în conformitate cu hotărârea Adunării generale.
Articolul 22
Comitetul sau consiliul de conducere al comunităţii are următoarele atribuţii principale:
a) aduce la îndeplinire hotărârile Adunării generale, precum şi orice alte sarcini care îi revin, potrivit prevederilor Statutului Uniunii, exercitând conducerea curentă a activităţii;
b) dezbate şi aprobă raportul de activitate pe anul precedent, precum şi programul de activitate pe anul următor, pe care le supune aprobării Adunării generale;
c) dezbate şi aprobă execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul expirat, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul următor, pe care le supune aprobării Adunării generale;
d) urmăreşte îndeaproape modul cum se execută bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat de Adunarea generală.
e) analizează periodic modul cum se desfăşoară activitatea în cadrul comunităţii şi ia măsuri de îmbunătăţiri a acesteia;
f) organizează, coordonează şi controlează activitatea comisiilor, pe domenii de lucru: învăţământ, cultură, turism, sport, tineret, femei, asistenţă socială etc.
g) propune Consiliului reprezentanţilor Uniunii decernarea de distincţii onorifice membrilor cu activităţi deosebite în realizarea obiectivelor fundamentale ale Uniunii;
h) îndeplineşte hotărârile Congresului şi Consiliului reprezentanţilor Uniunii;
i) îndeplineşte orice alte atribuţii cu privire la buna desfăşurare a activităţii.
Articolul 23
(1) Comitetul sau consiliul de conducere al comunităţii se întruneşte cel puţin o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar.
(2) Întrunirile comitetului sau consiliului de conducere al comunităţii sunt statutare dacă se întrunesc cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
(3) Procesele verbale ale şedinţelor comitetului sau consiliului de conducere al comunităţii se transmit în copie Biroului permanent al reprezentanţilor Uniunii, în termen de o săptămână.
Congresul Uniunii
Articolul 24
(1) Congresul este organul suprem de conducere al Uniunii.
(2) Congresul poate fi ordinar sau extraordinar.
(3) Congresul ordinar se convoacă de Consiliul reprezentanţilor Uniunii o data la patru ani.
(4) Congresul extraordinar se convoacă de Consiliul reprezentanţilor Uniunii din iniţiativa sa ori a comisiei de cenzori, în cazuri deosebite, la un interval mai mic de patru ani.
Articolul 25
(1) Convocarea Congresului se face cu cel puţin 60 de zile înainte de data fixată, în cazul unui congres ordinar, şi cu cel puţin 30 de zile înainte de data fixată, în cazul unui Congres extraordinar.
(2) Convocarea Congresului se face printr-o notă de convocare la care se anexează:
a) proiectul ordinii de zi;
b) raportul Consiliului reprezentanţilor Uniunii;
c) raportul Comisiei de cenzori;
d) alte informări legate de activitatea Uniunii şi a comunităţilor;
e) amendamente la Statutul Uniunii şi propuneri pentru Platforma-Program a Uniunii.
Articolul 26
(1) La Congres participă:
a) delegaţii comunităţilor aleşi de Adunările generale ale acestora, în baza normei de reprezentare stabilită de Consiliul reprezentanţilor Uniunii;
b) membrii Consiliului reprezentanţilor Uniunii care nu au fost aleşi de Adunările generale în calitate de delegaţi la Congres;
c) membrii de onoare ai Uniunii;
d) alţi invitaţi.
(2) Congresul este statuar constituit dacă sunt prezenţi cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor aleşi de comunităţi.
(3) La luarea hotărârilor Congresului au drept de vot deliberativ delegaţii comunităţilor aleşi de Adunările generale ale acestora.
(4) Congresul elaborează hotărâri pentru activitatea de viitor cu jumătate plus unul din voturile delegaţilor prezenţi.
Articolul 27
Congresul are următoarele atribuţii principale:
a) dezbate şi aprobă raportul de activitate al Consiliului reprezentanţilor Uniunii, precum şi raportul Comisiei de cenzori;
b) dezbate şi aprobă Platforma-Program a Uniunii;
c) adoptă, după caz, amendamentele la Statutul Uniunii;
d) alege Preşedintele de Onoare al Uniunii prin vot deschis;
e) alege Preşedintele Uniunii prin vot secret;
f) alege Consiliul reprezentanţilor Uniunii prin vot secret şi comisia de cenzori prin vot deschis, ţinând seama de ataşamentul, competenţa şi încrederea de care se bucură cei propuşi;
g) dezbate şi adoptă hotărâri în legătura cu orice alte probleme aflate pe ordinea de zi a Congresului.
Consiliul reprezentanţilor comunităţilor Uniunii
Articolul 28
Consiliul reprezentanţilor Uniunii coordonează şi controlează întreaga activitate a acesteia în intervalul dintre două congrese şi se compune din:
a) Preşedintele Uniunii
b) Parlamentarii Uniunii;
c) Membrii Uniunii în guvernul României;
d) 3-4 vicepreşedinţi;
e) Secretarul general
f) ceilalţi membri aleşi în Consiliul reprezentanţilor de către Congres.
Articolul 29
(1) Consiliul reprezentanţilor Uniunii se întruneşte în şedinţe ordinare, trimestriale şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar.
(2) Convocarea Consiliului reprezentanţilor Uniunii se face cu cel puţin 15 zile înainte, în cazul şedinţelor ordinare şi cu cel puţin 7 zile înainte, în cazul şedinţelor extraordinare.
(3) O dată cu convocarea Consiliului reprezentanţilor Uniunii se comunică proiectul ordinii de zi şi materialele care urmează a fi dezbătute la propunerea Consiliului.
Articolul 30
(1) Şedinţele Consiliului reprezentanţilor Uniunii sunt statuare dacă se întrunesc cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi.
(2) Consiliul de conducere ia hotărâri cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
Articolul 31
Consiliul reprezentanţilor Uniunii are următoarele atribuţii principale:
a) urmăreşte şi răspunde de aducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului;
b) alege membrii comitetului director şi aprobă competenţa comisiilor pe domenii de activitate, precum şi programele de lucru ale acestor comisii;
c) dezbate şi aprobă bilanţul contabil şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul expirat;
d) dezbate şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul următor;
e) dezbate şi adoptă raportul de activitate şi programul de activitate, urmând a le supune aprobării Congresului;
g) dezbate şi aprobă norme, regulamente şi instrucţiuni;
h) aprobă normele de reprezentare la congresul Uniunii;
i) dezbate şi ia hotărâri în legătură cu orice alte probleme aflate pe ordinea de zi a şedinţelor sale.
Biroul reprezentanţilor comunităţilor Uniunii
Articolul 32
Biroul reprezentanţilor Uniunii este compus din:
a) Preşedinte de onoare
b) Preşedinte
c) Vicepreşedinţi
e) Secretar general
f) Consilierii preşedintelui;
g) parlamentarii şi membrii Uniunii în Guvernul României.
Comisiile de cenzori
Articolul 33
(1) Controlul gestionar de fond asupra modului cum se administrează valorile materiale şi băneşti ale Uniunii şi ale comunităţilor se efectuează de comisii de cenzori.
(2) Comisiile de cenzori se compun din 3-5 membri, la nivelul comunităţilor teritoriale, şi 5-7 membri la nivelul Uniunii şi sunt formate din:
a) un preşedinte;
b) un vicepreşedinte;
c) 1-3 şi respectiv, 3-5membri.
(3) Comisiile de cenzori sunt independente faţă de comitetele de conducere ale comunităţilor şi, respectiv ale Uniunii, faţă de Consiliului reprezentanţilor Uniunii şi Biroul permanent al reprezentanţilor Uniunii, răspunzând de activitatea lor în fata organelor care le-au ales.
(4) Membrii comisiilor de cenzori se aleg de Adunările generale ale comunităţilor, şi respectiv de Congres, la nivelul Uniunii.
Articolul 34
Preşedinţii comisiilor de cenzori, iar în lipsa acestora înlocuitorii lor, au dreptul să asiste la şedinţele comitetelor de conducere ale comunităţilor teritoriale sau ale Consiliului reprezentanţilor Uniunii, după caz.
Articolul 35
(1) Comisiile de cenzori au sarcina efectuării controlului gestionar de fond asupra gospodăririi mijloacelor materiale şi băneşti ale Uniunii şi comunităţilor, verificând respectarea normelor legale cu privire la;
a) existenţa, integritatea şi păstrarea bunurilor de orice fel;
b) utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti;
c) efectuarea încasărilor şi plăţilor de orice natură;
d) conducerea evidenţei contabile şi realitatea datelor înscrise în bilanţuri şi conturile de execuţie.
(2) În exercitarea atribuţiilor lor, comisiile de cenzori au dreptul să efectueze controale inopinate ori de câte ori consideră necesar, în toate locurile unde se păstrează şi se vehiculează valori materiale şi băneşti ale Uniunii şi comunităţilor.
(3) Controlul gestionar de fond se execută cel puţin o dată pe an.
Articolul 36
La cererea comisiilor de cenzori, toate persoanele care păstrează, utilizează şi vehiculează valori materiale şi băneşti ale Uniunii şi comunităţilor au următoarele obligaţii:
a) să prezinte pentru verificare valorile de orice fel de care se păstrează, utilizează sau gestionează;
b) să pună la dispoziţie toate documentele necesare executării controlului;
c) să dea date, informaţii şi explicaţii verbale sau în scris, după caz, în legătură cu obiectivele controlului;
d) să sprijine organele de control şi să asigure condiţii pentru bună desfăşurare a controlului.
Articolul 37
În exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezentul Statut, comisiile de cenzori au următoarele obligaţii:
a) să efectueze controlul gestionar de fond în condiţiile şi la termenele stabilite de Statut;
b) să încheie procese-verbale după încheierea fiecărei acţiuni de control;
c) să ia sau să propună măsuri de prevenirea şi înlăturarea neregulilor constatate, recuperarea pagubelor şi stabilirea răspunderilor în conformitate cu dispoziţiile legale.
TITLUL IV
Mijloacele materiale şi financiare,
Venituri şi cheltuieli
Articolul 38
Mijloace materiale şi financiare ale Uniunii sunt următoarele:
a) mijloace materiale: imobile (clădiri, baze şi terenuri sportive), autovehicule, ambarcaţiuni de agrement şi sport, aparatură tehnică, maşini de birou etc.;
b) mijloace financiare: bani (în lei şi valută), cecuri bancare, cărţi de credit etc.
Articolul 39
(1) Uniunea şi comunităţile realizează venituri şi cheltuieli după cum urmează:
a) Surse anuale alocate de la bugetul de stat;
b) Surse de venituri: taxe de înscriere şi cotizaţii ale membrilor; donaţii şi contribuţii băneşti pentru realizarea unor programe; donaţii de la persoane fizice sau juridice; subvenţii; dobânzi, amenzi, penalizări; încasări din vânzarea biletelor la activităţi de club, manifestări culturale, sportive etc.; prestări de servicii; sponsorizări; venituri din activităţi editoriale proprii (cărţi, ziare, reviste, albume, pliante, calendare, postere ş.a.); alte surse de venituri.
c) Naturi de cheltuieli: finanţarea programelor de învăţământ, culturale, turistice, sportive şi alte programe; procurări de mobilier, obiecte de inventar şi maşini de birou, salarii, indemnizaţii premii, gratificaţii, precum şi adaosuri la salarii; asigurări; impozite şi taxe; chirii pentru sedii, localuri şi alte bunuri; energie electrică, termică, gaze naturale şi alţi combustibili; rechizite, imprimante, tipărituri şi furnituri de birou; reparaţii capitale şi curente la clădiri, mobilier, autovehicule şi alte bunuri; carburanţi, lubrefianţi, piese de schimb pentru autovehicule, ambarcaţiuni, deplasări în ţară şi în străinătate, in interesul Uniunii, investiţii de orice fel; ajutoare sociale şi finanţarea programelor sociale; alte naturi de cheltuieli.
(2) Susţinerea din bugetul anual al Uniunii precum şi din bugetul consolidat al acesteia se aprobă de preşedintele Uniunii, cu acordul Biroului reprezentanţilor pe bază de proiecte sau programe elaborate fie pentru susţinerea activităţii Uniunii fie pentru susţinerea activităţii
comunităţilor, în conformitate cu Legea bugetului României şi hotărârii Guvernului României pentru cheltuieli bugetare la nivelul Uniunii şi filialelor acesteia, în conformitate cu Legea partidelor politice şi legea finanţării partidelor politice.
Articolul 40
(1) Cuantumurile taxelor de înscriere şi a cotizaţiilorlunare se stabilesc prin hotărâre de adunările generale ale comunităţilor teritoriale.
(2) Comunităţile virează către Uniune o cotă parte de 30% din valoarea taxelor de înscriere şi a cotizaţiilor încasate.
Articolul 41
(1) Prezentul Statut, elaborat în baza normelor prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă nr. 26/2000 a Guvernului României se completează cu amendamentele hotărâte de Congresul Uniunii din 17-19 martie 2006 şi se va înregistra la Registrul special al Fundaţiilor şi Asociaţiilor al Judecătoriei Sectorului 1, Bucureşti.
(2) Prezentul Statut nu se poate modifica sau amenda decât de Congresul Uniunii sau prin hotărâre de delegare a Consiliului reprezentanţilor comunităţilor elene din România.
Semnătura autorizată,
Preşedinte,
Deputat SOTIRIS FOTOPOLOS